Preludiul unei aventuri

Azi am avut o dupa-amiaza agitata si nu pentru ca m-a defrisat taifunul de munca ci pentru ca am descoperit mersul pe jos/apa calda, recte faptul ca orice este nou si brusc aparut in orizontul cuiva, sperie. In cazul meu panicheaza si ma face sa devin muuult mai agitata decat sunt de obicei….nu inteleg surasul ironic de pe fetele celor care ma cunosc, asa ca trec mai departe. Si cum filozofam cateva randuri mai sus, azi am aflat cu melancolica stupoare ca desi am condus N kilometri, cu scop sau fara, nu am colaborat nici macar un metru cu vreo masina mandra posesoare a unei cutii automate. Problema nu pare grava, dar la mine aceasta constatare venea ca preludiu la drumul pe care il fac maine la Sinaia….si nu oricum ci in calitate de sofer. Dupa ce am asimilat informatia, ironia faptului ca stateam atat de relaxata ca nu sunt crize existentiale de rezolvat, neuronul meu a intrat brusc in fibrilatie….cauta solutii sau se simtea singur, inca nu am depistat cauza…asa ca m-am pus hotarata pe treaba. Neeeeaaaaah, nu am cautat una bucata masina de acest soi nobil ca sa vad daca are vreo antipatie incipienta si nesolutionabila fata de mine, ci am apelat la solutia general valabila…intreaba un prieten!!
Cum poti sa faci asta daca esti un angajat devotat si constincios? Normal, pe messenger!
Asa ca am lansat urletul de femela ranita iar Omu’ a reactionat prompt presupunand logic, ca orice persoana apta la cap, ca sunt asediata de hoarde barbare pregatite sa-mi faca orice…ei mie sau eu lor, una din doua.
In urma expunerii succinte, imi place mie sa cred, ce credeti ca a facut Omu’? Nu, nu m-a facut femeie proasta, cine dracu v-a dat voua carnet, stati naibii la cratita si fiti supuse mascului destept, frumos si devreme acasa ci a inceput calm sa-mi explice cam ce ar trebui sa fac (vroia chiar sa-mi trimita poze ca poate sunt chiar blonda rau si nu inteleg ce zvoneste el acolo). Cu alte cuvinte dragii mei, azi am luat lectii de condus pe messenger, am aflat ca trebuie sa-mi ignor piciorul stang si mana dreapta dar mai ales faptul ca daca afli brusc ca nu te pricepi la ceva si acel ceva trebuie prestat imediat si cu martori, te panichezi direct. Nu e cazul sa mai spun cam in ce derapaje s-a dus discutia avand ca pornire importanta de a tine un picior pe sus si de a nu pune mana pe schimbator…in timpul mersului, normal….ca nu ne stim asa de bine….inca!
Concluzionand, maine dupa-amiaza voi deveni intima (prima data pentru intaiasi oara si sper sa fie blanda cu mine) cu acea necunoscuta de care toata lumea zice ca o sa-mi placa…cutia automata. In cazul in care stiti vreun Emo si vreti sa-l faceti fericit, scoateti-l maine in drumul meu. Chiar daca totul va fi spectaculos de bine, sigur o sa traiasca fiorul incertitudinii!!
Drum bun sa am si revin cu amanunte dupa aventura….ca de preludiu v-am zis.